
Va recomand tuturor sa cititi urmatoarea carte, bestseller international, cartea de sanatate a anului 2021, in detrimentul tuturor controverselor starnite in cadrul comunitatii stiintifice si publicului larg. Cand corpul spune NU – Costul stresului ascuns este o carte care poate fi privita ca un studiu aprofundat, revelator, cu informatii utile despre stres si influenta stresului asupra sanatatii noastre psihice si fizice. Este o carte plina de studii de caz, transpuse intr-un mod usor de asimilat de catre cititor.
De ce va recomand aceasta carte?
Pentru ca nu exista persoane care sa nu fi avut de a face cu stresul. Pentru ca stresul ne copleseste uneori, indiferent daca are cauze interioare sau exterioare noua.
Pentru ca stresul este considerat boala acestui secol si pentru ca fiecare dintre noi, mai mult sau mai putin voit si constient, cautam metode si mijloace sa il combatem.
Pentru ca exista momente in care ne confruntam cu diferite probleme fizice si nu realizam faptul ca acela este pragul in care corpul nostru manifesta costul stresului ascuns si preia controlul, spunand in final NU.
„Dupa cateva decenii de cariera medicala de exceptie, in care a urmarit legatura dintre stres si boala, Gabor Maté a strans laolalta povestile pacientilor sai, le-a confruntat cu cele mai recente studii clinice si a dezvaluit consecintele imediate, deseori ignorate, ale stresului de zi cu zi. Cartea sa este un semnal de alarma si o pledoarie pentru medicina biopsihosociala, una dintre cele mai bune cai prin care ne putem elibera de aceasta cumplita afectiune a epocii noastre”.
Sfatul meu catre voi (daca imi permiteti), care provine din propriul meu demers de a combate stresul, este sa incercati sa priviti lucrurile dintr-o alta perspectiva.
Stresul este creat de perceptia noastra asupra lumii inconjuratoare, asupra situatiilor prin care trecem. Stresul este intern si tine de modul nostru de reactie si adaptare, indiferent de factorii sai declansatori. Incercati sa fiti observatori pentru o zi. Sa vedeti cu ochii observatorului care sunt factorii declansatori. Sa vedeti daca puteti sa faceti ceva in privinta lor.
Incercati sa priviti lucrurile mai relaxat. Mai impersonal. In trafic, in loc sa va enervati cand cineva va trece in fata, sa ganditi ca soferul acela nu are nimic personal cu voi, nici macar nu se gandeste la voi, si ca enervarea voastra va afecteaza numai pe voi. Soferul isi vede linistit de drum. Acelasi lucru il spun sotului meu de fiecare data cand acest lucru ni se intampla. Si stim cu totii care este traficul din capitala…
Incercati sa nu mai luati totul personal, la munca, sau acasa. Fiti voi schimbarea. Si veti observa in timp faptul ca cei din jur se vor schimba, se vor adapta la calmitatea si la linistea voastra. Energia voastra va schimba energia interlocutorilor vostri. Fiti factori de neutralizare, asa cum poate va mai aduceti aminte ca invatam la chimie.
Ganditi-va un moment, atunci cand va este teama de o prezentare, de un raspuns, de o sarcina de servici… care este cel mai rau lucru care s-ar putea intampla? Si care sunt sansele ca acel lucru sa se intample daca voi intradevar gresiti ceva? Si oare nu sunt mai mari sanse sa gresiti cand sunteti agitati, stresati, decat atunci cand sunteti calmi? Nu va dati seama ca cercul este vicios?
Astazi ati intarziat la servici. Agitatia va face sa va adunati mai greu si sa performati mai putin. Agitatia va face sa pierdeti in final mai mult timp.
Daca va duceti calm, ati pierdut doar cele 10-15 minute sau cat ati intarziat. Nimic mai mult. Nu mai percepeti timpul ca pe o povara spunandu-va mereu ca nu aveti timp sa terminati nimic. Luati o agenda. Organizati-va. Alocati un timp rational fiecarei sarcini. Ganditi-va la sarcinile voastre si organizati-le in asa fel incat sa aveti timp sa terminati ce ati inceput inainte sa plecati de la servici. Nu lasati sarcini neterminate. Daca nu aveti timp sa le terminati, mai bine nu le incepeti. A pleca stiind ca nu ai terminat ceva este un factor de stres, pentru ca asa cum spun multe persoane: a-ti luat serviciul la voi acasa. Cand pleci de la servici stiind ca ai finalizat ce ti-ai propus, pleci linistit, destresat. Incercati sa acceptati ca faceti intotdeauna tot ceea ce puteti si tot ce tine de voi la un moment dat.
Incercati sa acceptati ca avem limite si aa la un moment dat doar atat se poate. Incercati sa va cunoasteti limitele. Atunci cand ajungeti sa va stapaniti limitele, veti putea rational sa gasiti mijloace si sa incercati sa le depasiti. Cu calm. Cu observare. Cu organizare.
Nu va stresati din lucruri marunte. Ce daca copii au deranjat casa! Nu trebuie sa fie totul perfect la locul lui in fiecare moment. Si nu trebuie sa fie dezordinea un factor de stres. Este adevarat ca ordinea in casa creaza ordine in ganduri, dar dezordinea creata de copii nu este neaaparat dezordine ci o sansa de a gasi provocari de joaca impreuna.
Fata mea deseneaza… de ce sa nu desenez putin si eu? Ce am de pierdut? Si ce daca e dezordine pe masa? … desenul m-a linistit!
,,Toti cei care incearca sa se vindece - sau sa ramana sanatosi - trebuie sa-si revendice capacitatea pierduta de recunoastere emotionala a adevarului. O constientizare deplina ar insemna sa ne recastigam capacitatea de a percepe realitatea emotionala si sa lasam convingerea paralizanta ca nu suntem suficient de puternici pentru a ne confrunta cu adevarul din vietile noastre. Nu exista nicio magie. Pentru a dezvolta aceasta constientizare trebuie sa acordam o atentie constanta starilor noastre si sa invatam sa avem incredere in aceste perceptii mai mult decat in ce transmit cuvintele - ale noastre sau ale altora. Vindecarea necesita si implica deopotriva recastigarea vulnerabilitatii care ne-a facut sa ne inchidem emotional la inceput. Nu mai suntem copii dependenti si neajutorati, nu mai avem teama de vulnerabilizare emotionala. Ne permitem sa onoram nevoia umana universal reciproca de a avea legaturi si sa contestam convingerea inradacinata care impovareaza inconstient multe persoane cu boli cronice: ca nu putem fi iubiti. Cautarea legaturilor este o necesitate pentru vindecare. Multi oameni au facut munca psihologica fara sa se deschida vreodata propriilor nevoi spirituale. Altii ai cautat vindecarea numai pe cai spirituale - in cautarea lui Dumnezeu sau a Sinelui universal - fara a-si da seama vreodata de importanta gasirii si dezvoltarii Sinelui personal. Sanatatea se bazeaza pe trei piloni: corpul, psihicul si legatura spirituala. Sa ignori pe oricate dintre ele inseamna sa atragi dezechilibrul si boala. Cand vine vorba despre vindecare, daca privim doar in locurile superficiale, de obicei gasim ce au gasit Nastratin si vecinii sai in lumina strazii: NIMIC. Nastratin Hogea, in rolul sau de naiv, nu stia asta. In rolul sau de intelept si de profesor, o stia. Nastratin, cel naiv si intelept, exista in noi toti." Gabor Matè ~ Cand corpul spune nu. Costul stresului ascuns
LibFest: Dialog pe baza cărții „Când corpul spune nu” de Gabor Maté, editura Curtea Veche