Draga mea Ancuta,
Aleg sa raspund prin acest articol provocarii tale de astazi!
Intentii pentru septembrie? Concluzie pentru vara trecuta deja?
Septembrie este luna mea preferata … Nu doar pentru ca este luna zilei mele de nastere, nici pentru ca incepe toamna, ci pentru ca ma regasesc in vibratia si energia naturii, in culorile lunii, parca mai vii ca niciodata, in incercarea Soarelui de a depune tot efortul pentru ca roadele pamantului sa fie mai bogate ca niciodata.
Ce aduce pentru mine acest Septembrie?
Constientizare, si un vant mai puternic de schimbare.
Simt mai puternic acea obligatie morala asumata la un moment dat fata de mine insami, de a avea intotdeauna grija de mine, de a ma iubi pe mine, de a ma aprecia si valoriza, stiind faptul ca fiecare dintre noi are ceva extrem de valoros de daruit acestei lumi – si ma refer aici in primul rand la IUBIRE.
Am credinta ca fiecare om daruieste acestei lumi o lumina aparte, si fara aceasta lumina, lumea ar fi permanent intunecata. Am credinta ca doar prin iubire de sine ne putem regasi intr-atat incat sa intram in contact cu darurile noastre si sa invatam sa le directionam mai apoi spre intreaga lume.
Auzisem la un moment dat faptul ca doar din durere, doar din confruntarea necunoscutului, a umbrelor, a laturii ascunse si interiorizate, a irizatiilor subtile ale subconstientului, ne putem (re)descoperi pe noi insine, propria autenticitate si mai apoi darurile pentru care am venit pe lume.
Simt responsabilitate fata de mine insami de a avea grija de mine. Simt responsabilitate fata de cei dragi mie. Am o responsabilitate etica fata de mine insami de a lucra cu mine in sensul implinirii propriilor vise, de a ma inconjura de oameni capabili, maturi, intelepti suficient intr-atat incat sa imi doreasca intotdeauna binele. Intr-atat incat sa ma vada si sa ma perceapa la adevarata mea valoare. O vad singura solutie pentru ca energia egregorului in care ma manifest sa ma sustina in drumul meu spre MAINE si spre o viata implinita.
Am nevoie permanenta de un scop. Si cred ca acest scop, acum mai clar ca niciodata, sunt EU insami. Si simt inserata in mine acea dorinta intensa de a oferii acestei lumi un EU mai bun in fiecare zi decat tot EU, cel de cu o zi in urma.
In aceasta vara am analizat, am constientizat, am cautat in trecut si in copilarie, am identificat, inteles, acceptat si iertat. Mi-am cautat limitele, si am realizat faptul ca multe dintre ele sunt auto-impuse, si prea putine pot fi numite cu adevarat limite. Lucrez in continuare, dar mult mai clar, mai focusat, si sper – mai bine!
Sper sincer ca ti-am raspuns la provocare!